joi, 1 octombrie 2009

Importanta politicii de coeziune referitoare la fondurile structurale


Importanta politicii de coeziune a fondurilor structurale in România

Politica de coeziune a fondurilor structurale este definita prin scopul sau, si anume sprijinirea procesului de reducere a decalajelor dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene si cele mai putin dezvoltate. Politica de coeziune a fondurilor structurale îsi are baza legala primara în textul Tratatului UE (Titlul XVII “Coeziunea Economica si Sociala” si Art. 148 referitor la Fondul Social European). Obiectivul de a întari coeziunea economica si sociala este mentionat explicit în Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. Mai specific, articolul 158 mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru dezvoltarea armonioasa a UE, precizând vointa de “a reduce disparitatile între nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramânerea în urma a celor mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv zone rurale”.
Cele 25+2 state membre si tari candidate ale Uniunii Europene pot fi împartite în trei categorii de dezvoltare, utilizând ca indicator Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor (în PPS)5:
- prima grupa de 12 vechi State Membre are PIB/locuitor mult deasupra mediei
UE25 (10% si mai mult);
- a doua grupa, de 7 tari, are PIB/locuitor între 68% si 94% din media UE25;
- a treia grupa include 8 tari (6 noi Sate Membre, plus Bulgaria si România), având PIB/locuitor sub 60% din media comunitara.



1 ianuarie 2007 este o data importanta pentru România: ea a devenit stat membru al Uniunii Europene si astfel, beneficiara a unor fonduri structurale nerambursabile, oferite de comunitatea europeana pentru a-i sprijini dezvoltarea. Aceste sume vor fi canalizate în special prin intermediul politicii de coeziune. Astfel, înca din primii trei ani ai aderarii (2007-2009), politica de coeziune aduce României aproape 6 miliarde euro, fonduri structurale ce trebuie cheltuite conform unor principii bine definite:

- programarea fondurilor structurale (planificarea asistentei pe un numar de sapte ani);
- parteneriatul in fonduri structurale (toate etapele de programare si operationale trebuie realizate în strâns)
- consultare între Comisie si Statele Membre cu privire la distribuirea fondurilor europene, cu implicarea actorilor regionali, locali si a altor autoriti relevante);
- subsidiaritatea fondurilor structurale (interventiile comunitare respecta structura institutionala a statului membru);
- aditionalitate (fondurile structurale nu trebuie sa înlocuiasca cheltuiala publica nationala);
- concentrarea asistentei cu fonduri structurale în regiunile si domeniile
care au cea mai mare nevoie de sprijin etc.

joi, 24 septembrie 2009

FONDURILE STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA

Inainte de toate trebuie sa intelegem care sunt cele mai importante fonduri structurale disponibile in Romania:

Documente strategice şi de programare

l Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - stabileşte priorităţi şi obiective strategice de dezvoltare – aprobat în decembrie 2005.

l Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) 2007-2013 - document de referinţă stabileşte priorităţile şi obiectivele strategice a căror realizare va fi susţinută din instrumentele structurale ale Uniunii Europene.

A doua versiune va fi transmisă Comisiei Europene la 30 oct 2006
- POS DRU – 2007 - 2013: stabileşte o strategie de dezvoltare în domeniul resurselor umane, cuprinzând un set coerent de priorităţi pentru a căror realizare a fi utilizată asistenţa provenind Fondul Social European.

- OI - orice organism public sau privat sau serviciu care acţionează sub responsabilitatea AM/AC care desfăşoară activităţi vis a vis de beneficiarii care implementează operaţiuni PO
- OI POS DRU MEdC – implementează, pe baza de delegare de la Autoritatea de Management POS DRU (Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei) 4 domenii de intervenţie din cadrul POS DRU;
- funcţii delegate: informarea, publicitatea, evaluare şi selecţie proiecte, monitorizare, control, verficare şi certificare cheltuieli, raportare.

POS DRU 2007-2013

Educaţia şi formarea iniţială şi continuă reprezintă elementele esenţiale pentru asigurarea competenţelor cheie, cunoştinţelor şi abilităţilor necesare formării şi dezvoltării unui stoc de capital uman educat şi competitiv pe piaţa europeană a muncii.
Intervenţiile FSE:
- fondurile structurale pentru dezvoltarea sistemului şi a ofertelor de educaţie şi formare;
- fondurile structuralepentru resursele umane din educaţie, cercetare şi formare continuă;
- fondurile structurale pentru beneficiarii de educaţie şi formare.

AXA 1. DOMENII DE INTERVENŢIE ŞI TIPURI DE PROIECTE EUROPENE

Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate în sprijinul creşterii economice şi ocupării.
Tipuri de proiecte europene:
- sprijin şi asistenţă pentru dezvoltarea şi implementarea de instrumente la nivel de sistem şi furnizor prin fonduri structurale;
- sprijin şi asistenţă pentru dezvoltarea personalului, pentru dezvoltarea şi implementarea mijloacelor şi a instrumentelor de asigurare şi management al calităţii şi la nivel de furnizori de educaţie prin fonduri structurale;
- dezvoltarea ofertelor de educaţie şi de formare profesională iniţială relevante pentru nevoile de învăţare individuală şi pentru nevoile pieţei muncii prin fonduri structurale;
- dezvoltarea de instrumente şi furnizarea de servicii de orientare şi consiliere de calitate, prin fondurile structurale;
- acces la educaţie prin fondurile structurale;
- dezvoltarea formării profesionale iniţiale, dezvoltarea educaţiei timpurii, prin fondurile structurale.
Beneficiari eligibili: şcoli, inspectorate şcolare, MEdC, ONG, furnizori de orientare şi consiliere.

Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare
- Tipuri de proiecte europene:
- formarea iniţială a profesorilor, prin fondurile structurale;
- formarea continuă a profesorilor prin fondurile structurale;
- formarea continuă a formatorilor prin fondurile structurale;
- formarea continuă a mediatorilor şcolari, metorilor şcolari etc., prin fondurile structurale;
- programe de reconversie a profesorilor către activităţi nedidactice în şcoală prin fondurile structurale;
- sprijin pentru debutul în carieră, prin fondurile structurale.
Beneficiari eligibili: CNFP, furnizori de formare a profesorilor, universităţi, ONG, MEdC, Inspectorate Şcolare, CCD.

AXA 2. DOMENII DE INTERVENŢIE

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
Tipuri de proiecte:
- programe/scheme de învăţare bazate pe muncă („work based learning”) pentru elevi şi studenţi şi programe de ucenicie;
- stimulente pentru parteneriate între şcoli/universităţi/întreprinderi;
- orientare şi consiliere de calitate care să sprijine tranziţia de la şcoală la viaţa activă;
- monitorizarea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii.
Beneficiari eligibili: universităţi, licee tehnologice şi SAM, ISJ; companii.

Părăsirea timpurie a şcolii şi educaţie de a doua şansă
-Tipuri de proiecte europene:
- dezvoltarea educaţiei timpurii prin fondurile structurale;
- programe integrate pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii prin fondurile structurale;
- programe de tip ,,Şcoală după Şcoală”, învăţarea asistată şi educaţie remedială, prin fondurile structurale;
- programe integrate şi oferte educaţionale pentru reintegrarea celor care au părăsit şcoala timpuriu,prin fondurile structurale.
· Beneficiari eligibili: şcoli, ISJ, ONG, etc.


PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL

Sursa FEDER
Tipuri de proiecte europene: infrastructură
Axa piroritară 2 – Infrastructura Socială la nivel regional
Domeniu de intervenţie: Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie şi formare:
– Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie prin fondurile structurale
– Construirea de campusuri educaţionale prin fondurile structurale
– Modernizarea/Dezvoltarea insfrastructurii de formare continuă prin fondurile structurale

SISTEM DE IMPLEMENTARE

Selecţie de proiecte şi nu competiţie de proiecte
Tipuri de beneficiari eligibili
Rambursare/decontare cheltuieli efectuate de promotor/beneficiai şi certificate ca eligibile de către OI POS DRU, AM POS DRU şi organismul competent.
OI POS DRU va avea responsabilitatea implementării primelor două axe prioritare
Responsabilitatea beneficiarilor:
– Informarea corectă,
– Realizarea de proiecte care să genereze impact/valoare adăugată,
– Planificarea financiară şi a resurselor financiare,
– Strategii de dezvoltare a căror finanţare se va realiza prin proiecte de tip FSE

RISCURI ŞI SOLUŢII

1. Valoare bugetului alocat primelor două axe prioritare răspunde nevoilor identificate, dar depăşeşte capacitatea de absorbţie.
2. Implementarea prin proiecte mici/valoare mică - ineficientă/ supraîncărcarea sistemului de implementare.
Soluţie: crearea unui portofoliu de proiecte al MEdC – portofoliu de proiecte europene la nivel naţional şi regionale, de valoare mare.
3. Unităţile de învăţământ (în special din preuniversitar) vor depune proiecte de valoare mică.
4. Sistemul de implementare presupune decontarea cheltuielilor certificate ca eligibile.
5. ...% de cheltuieli neeligibile (Estimat max. 10% pe proiect).
Soluţie: crearea unui fond la nivelul MEdC pentru iniţierea de proiecte şi acoperirea cheltuielilor neeligibile.

Fondurile Structurale ca sursa de finantari nerambursabile

Stim din auzite, de la TV sau de pe internet ca putem obtine niste finantari nerambursabile, de la Uniunea europeana. Dar majoritatea dintre noi,nu stim exact pentru cine sunt aceste fonduri europene si cum se pot obtine. Sa analizam un pic mai in detaliu ce sunt fondurile structurale. Stiu ca sunt multe :D, dar am incercat sa sintetizez ce e mai important:

Începând cu anul 2007, România beneficiaza de alocări financiare din partea Uniunii Europene, din fondurile structurale.
Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
Obiectivele fondurilor structurale sunt urmărite în cadru unui sistem de programare multianual, organizat în mai multe etape, incluzând identificarea priorităţilor, finanţarea şi un sistem de management şi control.
Fondurile structurale – principalele instrumente pentru:
- întărirea coeziunii economice şi sociale – dezvoltare armonioasă, echilibrată şi sustenabilă a UE;
- reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale;
- grăbirea restructurării economice şi sociale pentru a face faţă procesului de îmbătrânire a populaţiei.


PRINCIPII (I)

l Complementaritate
l Consistenţă
l Coordonare: priorităţi comunitare asigură cadrul general/comun ... fiecare SM va contribui la realizarea ţintelor comune
l Programare
l Parteneriat:
- între CE şi SM;
- la nivelul SM: autorităţi regionale, locale, urbane; partenerii economici şi sociali; alte organisme - desemnarea se face de către SM;
- implicarea actorilor locali, mai ales regiunile, în procesul de programare

MANAGEMENT – PRINCIPII (II)

l Nivel teritorial de implementare: responsabilitatea SM, în funcţie de sistemul instituţional.
l Partajarea responsabilităţilor între SM şi CE:
- CE prin: verificarea existenţei şi bunei funcţionări a sistemelor de management şi control al FSC; întreruperea termenelor şi suspendarea totală sau parţială a plăţilor în condiţiile unui eşec al sistemelor de management şi control şi prin aplicarea corecţiilor financiare necesare; verificarea rambursărilor şi dezangajarea automată a angajamentelor bugetare


PRINCIPII (III)

l Adiţionalitate
- contribuţia din FS nu înlocuieşte cheltuiala publică a SM;
- pentru Obiectivul 1, CE şi SM vor stabili nivelul de cheltuială publică pe care SM îl va menţine în toate regiunile pe perioada de programare – acest nivel va fi cel puţin egal cu cel din perioada precedentă şi va ţine cont de condiţiile macroeconomice (ex. privatizări);
- CE va verifica adiţionalitatea mid-term putând modifica nivelul acesteia de comun acord cu SM;
- CE va verifica adiţionalitatea ex post (31.12.2016 pentru Obiectivul 1);
- SM va transmite toate informaţiile necesare verificării ex ante.


NETRANSFERABILITATEA RESURSELOR IN CADRUL FONDURILOR STRUCTURALE

- Resursele financiare alocate fiecărui SM în cadrul fiecărui obiectiv şi componentele acestora nu sunt transferabile între ele.
- Acelaşi principiu şi în cazul transferurilor de resurse între axele prioritare ale unui PO (excepţie cu aprobarea CE).
- Excepţie transferuri permise în cadrul Obiectivului 3, între componente (sau rezerva de performanţă).


FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ (FEDER) a fost înfiinţat în 1975 şi a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunităţii.
- promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor slab dezvoltate şi susţinerea reconversiei economice prin fonduri structurale ;
- dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale în declin, zonele urbane în dificultate, zonele aflate în criză, precum şi zonele dependente de pescuit sau de servicii, prin fonduri structurale;
Prin intermediul fondurilor structurale, FEDER poate finanţa proiecte de infrastructură, investiţii care creează locuri de muncă, investiţii în TIC, proiecte locale de dezvoltare, ajutoare pentru IMM-uri.

FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE)

Sprijină prin fonduri structurale investiţiile în capital uman, dezvoltarea şi formarea profesională a resurselor umane, în acord cu Strategia Europeană pentru ocupare revizuită.
Contribuie prin fonduri structurale la îmbunătăţirea coeziunii economice şi sociale prin îmbunătăţirea oportunităţilor de ocupare.
Pentru realizarea obiectivului: FSE va susţine politicile statelor membre de realizare a ocupării depline şi creşterea productivităţii şi calităţii muncii.
(a) mărirea adaptabilităţii muncitorilor, firmelor şi antreprenorilor pentru îmbunătăţirea capacităţii de anticipare şi un management pozitiv al schimbărilor economice prin:
- stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii şi a investiţiilor în resurse umane prin fonduri structurale ;
- dezvoltarea calificărilor şi competenţelor prin fonduri structurale ;
- diseminarea ICT, e-learning şi a competenţelor manageriale prin fonduri structurale ;
- promovarea antreprenoriatului şi a inovării prin fonduri structurale ;
- demararea de afaceri prin fonduri structurale ;
- diseminarea unor forme inovative şi productive de organizare a muncii, incluzând siguranţa la locul de muncă prin fonduri structurale ;
- identificarea nevoilor viitoare de pregătire, mai ales în contextul restructurărilor economice prin fonduri structurale ;
(b) îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii şi includere a celor care caută un loc de muncă sau a celor inactivi; prevenirea şomajului pe termen lung şi a şomajului în rândul tinerilor, prelungirea vieţii active prin:
- modernizarea şi dezvoltarea instituţiilor de pe piaţa muncii (serviciile de ocupare) prin fonduri structurale ;
- planuri de acţiune individuală, inclusiv ajutor personalizat prin prin fonduri structurale ;
- măsuri flexibile de păstrare pe piaţa muncii a lucrătorilor în vârstă prin fonduri structurale ;
- îmbinarea vieţii profesionale cu viaţa de familie, în sensul oferirii de servicii specifice (grădiniţe, spre exemplu) prin fonduri structurale ;
- acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea accesului femeilor pe piaţa muncii prin fonduri structurale ;
- îmbunătăţirea participării imigranţilor la piaţa muncii, în vederea integrării sociale mai rapide; facilitarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale a muncitorilor prin fonduri structurale .
(c) îmbunătăţirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea oricărei forme de discriminare, prin:
- rute de reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor excluse social: nivel scăzut de educaţie, minorităţi, persoane cu diferite dizabilităţi, acces la educaţie şi formare cu caracter vocaţional etc;
- acceptarea diversităţii la locul de muncă, prin ridicarea nivelului de conştientizare şi implicarea comunităţilor locale, promovarea iniţiativelor locale de angajare.
(d) îmbunătăţirea capitalului uman, prin:
- proiectarea şi introducerea reformelor în sistemul educaţional şi de pregătire, îmbunătăţirea relevanţei educaţiei şi formării iniţiale şi vocaţionale, ridicarea nivelului de pregătire a personalului, cu ajutorul fondurilor structurale;
ü activităţi în reţea între instituţii de învăţământ superior, centre de cercetare şi tehnologice şi întreprinderi, cu ajutorul fondurilor structurale.
(e) promovarea parteneriatelor şi iniţiativelor prin includerea partenerilor relevanţi: parteneri sociali, ONG-uri, la nivel naţional, regional, local şi transnaţional.

FSE – CONVERGENŢA

(a) creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capital uman, prin:
- implementare reformelor în sectorul educaţional şi de pregătire, cu accent pe nevoile generate de o societate bazată pe cunoaştere;
- creşterea ratei de participare la educaţie ;
- dezvoltarea potenţialului capitalului uman în cercetare şi inovare, în primul rând prin studii postuniversitare şi pregătire a cercetătorilor.
(b) întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice, a serviciilor publice naţionale, regionale şi locale, inclusiv a partenerilor sociali şi a ONG-urilor, promovând:
- mecanisme de îmbunătăţire a politicilor, monitorizare şi evaluare, sprijinire a acţiunilor interdepartamentale, dialog între instituţii publice şi private prin fondurile structurale;
- mărirea capacităţii de a promova politicile şi programele în domeniile relevante, inclusiv în ceea ce priveşte întărirea legislaţiei (prin pregătire continuă a managerilor şi a angajaţilor, sprijinire a serviciilor cheie, inspectorate, parteneri din mediul socio-economic, ONG-uri relevante, organizaţii profesionale reprezentative), prin fondurile structurale.

Contribuţia FSE la dezvoltarea educaţiei şi formării

Finanţarea FSE cuprinde măsuri pentru:
- Indivizi - combaterea părăsirii timpurii a şcolii, combaterea excluziunii sociale, sprijin pentru creşterea accesului la educaţie şi ocupare, combaterea excluziunii sociale;
- Acompaniere – exemplu: furnizarea de servicii pentru persoane dependente, campanii de informare, publicitate, conştientizare;
- Sisteme şi structuri - creşterea capacităţii de ocupare prin promovarea de reforme în educaţie şi formare, creşterea relevanţei educaţiei şi formării pentru piaţa muncii, creare de reţele între învăţământul superior, comunitatea de afaceri si cercetare etc.

Creşterea accesului şi participării la educaţie a grupurilor expuse riscului de excluziune socială.

Achiziţia competenţelor cheie pentru toţi, cu ajutorul dat de fondurile structurale.

Reducerea părăsirii timpurii a şcolii, cu ajutorul dat de fondurile structurale.

Îmbunătăţirea standardelor şi calităţii educaţiei şi formării, cu ajutorul dat de fondurile structurale.

Modernizarea formării iniţiale a profesorilor, cu ajutorul dat de fondurile structurale.

Îmbunătăţirea managementului educaţional, cu ajutorul dat de fondurile structurale.

Creşterea participării la educaţia adulţilor, cu ajutorul dat de fondurile structurale.

Dezvoltarea Cadrului Naţional al Calificărilor, cu ajutorul dat de fondurile structurale.

Dezvoltarea sistemelor de validare şi recunoaştere a învăţării anterioare prin fondurile structurale.

Creşterea accesului la învăţământ superior a studenţilor netradiţionali, cu ajutorul dat de fondurile structurale.

Dezvoltarea sistemelor de orientare şi consiliere, prin fondurile structurale.

Creşterea calităţii şi atractivităţii VET, prin fondurile structurale.

PROGRAMAREA ŞI IMPLEMENTAREA FONDURILOR STRUCTURALE

DOCUMENTE DE PROGRAMARE

1. Cadrul Naţional Strategic de Referinţă este un document care face legătura între priorităţile UE şi programele naţionale de reformă; instrument de referinţă pentru programarea fondurilor.
Conţinut:
– analiza disparităţilor şi a punctelor slabe;
– strategia aleasă, inclusiv priorităţile tematice şi teritoriale;
– descrierea modului în care cheltuiala publică pe cele 2 obiective va contribui la atingerea priorităţilor UE;
– alocări indicative privind alocarea anuală din Fonduri pe Obiective;
– opţional: procedura de coordonare între politica de coeziune a UE şi politicile SM; mecanismele de asigurare a coordonării între asistenţa din Fonduri, BEI şi alte instrumente financiare.
Pregătirea şi adoptarea:
- CNSR este pregătit de SM după consultări cu partenerii relevanţi pentru perioada 2007-2013;
- SM transmite CNSR către CE în termen de 5 luni;
- CE va decide în decurs de 4 luni de la depunere, având dreptul să îşi manifeste rezerve în termen de 2 luni de la depunere

2. Programul Operaţional
- perioada de programare acoperită 1.01.2007 – 31.12.2013;
- realizat de SM sau de autorităţile desemnate de SM;
- se depune cu CNSR, nu mai târziu de 5 luni de la adoptarea LDSC;
- CE evaluează PO şi în termen de 2 luni poate cere SM să-l revizuiască;
- CE va adopta PO în maxim 4 luni de la depunerea lui formală, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2007.
PO poate fi reexaminat şi modificat în următoarele cazuri:
– schimbări socio-economice majore;
– schimbări la nivelul priorităţilor UE, naţionale, regionale;
– dificultăţi de implementare.
CE va adopta o decizie de revizuire în termen de maxim 3 luni de la primirea solicitării.
- PO primeşte finanţare dintr-un singur Fond;
-FEDER şi FSE pot finanţa, complementar, în limita a 10% din fiecare axă prioritară, acţiuni care intră în sfera de acoperire a celuilalt fond, cu condiţia să fie absolut necesare pentru implementare;
- în SM care beneficiază de FC, FEDER şi FC vor oferi asistenţă pentru PO în domeniul transporturilor şi infrastructurii de mediu.

Aria de acoperire geografică:
· PO din cadrul Obiectivului 1 vor fi elaborate cel puţin la nivelul NUTS 2;
· PO din cadrul Obiectivului 1 care beneficiază de FC vor fi elaborate la nivel naţional;
· PO din cadrul Obiectivului 2 vor fi elaborate la nivelul NUTS 1 şi NUTS 2 (la nivel regional pt finanţarea din FEDER şi la nivel naţional pt finanţarea din FSE);
· PO din cadrul Obiectivului CTE vor fi elaborate: la nivelul NUTS 3 de graniţă pt transfrontalier; la nivelul zonelor de cooperare transnaţională; la nivelul întregului teritoriu al UE pt cooperare inter-regională.

Participarea:
BEI şi FEI pot participa la programare, mai ales în domenii legate de inovare, cunoaştere, capital uman, mediu şi infrastructură, la care se pretează contractarea de credite; BEI poate participa şi la evaluarea tehnică, economică şi financiară a anumitor proiecte.

Conţinut:
- analiza SWOT a zonei/sectorului eligibil;
- justificarea priorităţilor alese, în corelaţie cu LDSC, CNSR şi rezultatele evaluării ex ante;
- axele prioritare şi ţintele specifice (indicatori de output şi rezultate);
- distribuţie pe categorii a utilizării contribuţiilor din Fonduri;
- un plan financiar;
- complementaritatea cu măsurile finanţate din FEADR şi IFP;
- prevederi de implementare: entităţile, procedurile, sistemele de monitorizare şi evaluare, organismul care primeşte plăţile de la CE şi care face plăţile către beneficiari; transparenţă, publicitate şi informare; schimbul electronic de date;
- lista cu proiectele majore care se preconizează a fi depuse;
- lista cu schemele de ajutor care se preconizează a fi depuse.